la multi ani, IOANA !

3 ani...esti lumina sufletului meu...te iubeste mami !

marti- zi cu soare

zi cu soare pana-n seara....a plouat cu soare, stropi mari, desi, reci dar plini de lumina....a fost o zi frumoasa, o zi buna... ma trezesc dimineata zambind, beau cafeaua in fuga, pe fuga fac si celelalte treburi de dimineata, alerg la masina, intru in ritm inainte de a ajunge la birou, deseori ma asteapta oamenii la usa, zambesc din nou si ma bucur de ceea ce fac...

nu multumesc destul de des pentru ceea ce am, dar constientizez aproape in fiecare zi....simt ca timpul nu a trecut degeaba peste mine, parca apreciez altfel persoanele si lucrurile importante din viata mea......e asa o stare de bine, pe care nu vreau sa o schimb decat cu una mai buna :)

zambesc des. si mult. si rad cu gura pana la urechi. si ii inveselesc si pe ceilalti, de multe ori...e ceva...ma mobilizez sa fac lucruri semnificative, imi si reusesc multe din ele....acuma, sa nu credeti ca sunt lipsita de modestie, dar.... ajunge cat am scris de rau, trebuie sa ne bucuram si cand e bine :)

in curand va fi ziua de nastere a puiului meu drag...." mami, de ce nu zambesti, eu te iubesc asa de mult, si tre sa merg la bal...." asta-mi spune, daca ma surprinde ca nu zambesc....cantam, spunem poezii, desenam, ne plimbam seara pe racoare, ne jucam cu stropii de ploaie si ne "umplem" ochii cu curcubeele din fereastra de la bucatarie.... printesa face 3 ani....vrea tort cu capsuni cum are tom si jerry, vrea rochita de printesa si sa danseze cu copiii :)....pana una alta tre sa fac rost de copii....si sa ma gandesc la ea si la mine, ar fi primul an in care m-as bucura pe deplin de ziua ei, de bucuria ei si nu m-as mai stresa daca vin musafirii, daca ajunge mancarea sau daca e pe placul tuturor :D... dar vom vedea ce va fi.....

vreau sa dansez mai mult

vreau sa visez mai frumos

vreau sa calatoresc mai mult, sa vad toata lumea asta frumoasa

vreau sa ma bucur de viata si de oameni

peste toate....o singura "suparare" am, fireste.... desi i-am cerut in nenumarate randuri sa ma lase in pace, sa ne vedem fiecare de viata lui, i-am acceptat relatia si dorinta de a fi liber si linistit, acelasi "el" se straduieste sa ma convinga ca de fapt sunt in eroare, ca de fapt, nu are o relatie cu ea, ci doar se distreaza...si nu pt ca l-am intrebat, ci pt ca vrea sa ne intelegem in continuare....

desi plecat la bucuresti la cursuri, de 2 zile, sms-urile curg, in timpul zilei....seara are "program", nu poate fi deranjat, la fel in weekendurile cand e plecat la munte sau are musafiri...in rest, insa, e deschis explicatiilor si "discutiilor", desi sincer, mi s-a luat de atatea discutii......

mi se reproseaza ca sunt rautacioasa si ironica....sunt chiar sarcastica, daca ma provoaca....nu pot intelege cum poti trimite sms din baie, dar nu poti raspunde la tel, la 32 ani :));

pe de alta parte, "ea" s-a convins ca "sunt nebuna si imi ating scopurile".....mi-as dori :) , caci sa fiu linistita e un "scop" pt care lupt de ani de zile....e inutil sa mai scriu ceva aici sau altundeva, solutia este, fara indoiala, sa ignor toate provocarile si sa ma feresc de copilarii de acest fel - am vazut ce poate si nu mai vreau....

va doresc o noapte frumoasa, zile senine si pline de zambet si soare cu ploi. si o melodie superba!

Bzn-Dance Dance
Asculta mai multe audio Muzica

jurnal de weekend

intr-un an am invatat...

un an de blog...inca un an de viata, cu bune si rele...un an in care am invatat multe, am descoperit si mai multe, un an in care viata mi s-a schimbat mai mult decat in alti 3, 4, la un loc...nu are sens sa mai intram in detalii, doar unele lucruri si oameni nu se mai schimba, isi sustin cu tarie teoria conspiratiei, se incranceneaza sa demonstreze ca adevarul este altul decat cel evident, ca vorbele spun mai mult decat faptele;

oricum ar fi, le doresc succes, pacat ca toate astea nu le aduce si fericirea si linistea si detasarea de tot ce a fost rau, urat si mizerabil....m-a dus gandul inevitabil, ca de atatea ori in momente de rascruce, la vorbele lui Octavian Paler...

sunt bine, cu capul sus, coloana dreapta, si privesc spre viitor, cu ochii larg deschisi, mintea limpede si sufletul curat....

nu m-au doborat si nici acoperit minciunile, nu m-au innebunit "variantele" de raspuns

nu m-au convins povestile si poeziile la ceas de seara

si nici ochii albastri, ce-si iau stralucirea din vorbe frumos mestesugite, pe ecranul rece al telefonului...

sunt eu, ma regasesc in ochii limpezi de copil ce-mi spun ca-s "cea mai frumoasa mama din lume"... sunt mama si asta imi da forta sa lupt cu orice amenintare, cu orice nebun, cu oricine ar indrazni sa gandeasca stramb fata de puiul meu...

sunt bine. sunt linistita. sunt limpede.

AM INVATAT- Octavian Paler

Am invatat ca indiferent cat de mult suferi,

Lumea nu se va opri in loc pentru durerea ta…

Am invatat ca nu poti face pe cineva sa te iubeasca,tot ce poti face este sa fii o persoana iubita…

Am învaţat unele lucruri în viaţă pe care vi le împărtăşesc şi vouă ! Am învăţat că nu poţi face pe cineva să te iubească. Tot ce poţi face este să fii o persoană iubită. Restul… depinde de ceilalţi. Am învăţat că oricât mi-ar păsa mie, altora s-ar putea să nu le pese.

Am învăţat că durează ani să câştigi încrederea şi că doar în câteva secunde poţi să o pierzi.

Am învăţat că nu contează CE ai în viaţă CI PE CINE AI.

Am învăţat că te descurci şi ţi-e folosit farmecul circa 15 minute. După accea, însă, ar fii bine să ştii ceva.

Am învăţat că nu trebiue să să te compari cu ceea ce pot alţii să facă mai bine, ci contează ceea ce poţi să faci tu.

Am învăţat că nu contează ce li se întâmplă oamenilor, ci contează ce pot să fac eu pentru a rezolva.
Am învăţat că oricum ai tăia, orice lucru are două feţe.

Am învăţat că trebiue să te desparţi de cei dragi cu cuvinte calde; s-ar putea să fie ultima oară când îi vezi.
Am învăţat că poţi continua încă mult timp după ce ai spus că nu mai poţi.

Am învăţat că eroi sunt cei care fac ce trebuie, când trebuie, indiferent de consecinţe.

Am învăţat că sunt oameni care te iubesc, dar nu ştiu s-o arate.

Am învăţat că atunci când sunt supărat am DREPTUL să fiu supărat, dar nu am dreptul să fiu şi rău.

Am învăţat că prietenia adevărată continua să existe chiar şi la distanţă. Iar asta este valabil şi pentru iubirea adevarată.

Am învăţat că, dacă cineva nu te iubeşte cum ai vrea tu, nu înseamnă că nu te iubeşte din tot sufletul.

Am învăţat că indiferent cât de bun iţi este un prieten oricum te va răni din când în când, iar tu trebiue să-l ierţi pentru asta.

Am învăţat că nu este întotdeauna de ajuns să fii iertat de alţii ; câteodată trebuie să înveţi să te ierţi pe tine însuţi.

Am învăţat că indiferent cât de mult suferi, lumea nu se va opri în loc pentru durerea ta.
Am învăţat că trecutul şi circumstanţele ţi-ar putea influenţa personalitatea, dar că TU eşti responsabil pentru ceea ce devii.

Am învăţat că dacă doi oameni se ceartă, nu înseamnă că nu se iubesc. Şi nici faptul că nu se ceartă nu dovedeşte că se iubesc.

Am învăţat că uneori trebuie să pui persoana pe primul loc şi nu faptele sale.
Am învăţat că doi oameni pot privi acelaşi lucru şi pot vedea ceva total diferit.

Am învăţat că indiferent de consecinţe cei care sunt cinstiţi cu ei înşişi ajung departe în viaţă.
Am învăţat că viaţa îţi poate fi schimbată în câteva ore de către oameni care nici nu te cunosc.
Am învăţat că şi atunci când crezi că nu mai ai nimic de dat, când te strigă un prieten vei putea găsi puterea de a-l ajuta.

Am învăţat că scrisul ca şi vorbitul, pot linişti durerile sufleteşti.
Am învăţat că oamenii la care ţii cel mai mult îţi sunt luaţi prea repede…
Am învaţat că este prea greu să-ţi dai seama unde să tragi linie între a fi amabil, a nu răni oamenii şi a-ţi susţine părerile.

Am învăţat să iubesc ca să pot să fiu iubit.

Romania noastra

imi place sa calatoresc, imi place sa vad locuri noi....visez sa vad lumea, intreaga sau pe bucatele...si am inceput cu Romania, e cea mai aproape si cea mai la indemana, deocamdata...

tudor chirila ne invita la un exercitiu de imaginatie, de fapt, o incercare de a ne reaminti ca Romania este, totusi, o tara frumoasa( pacat ca e locuita, spunea cineva, cu care, oricum, nu sunt decat partial de acord....).....

eu mi-am propus sa scriu despre locuri pe care le-am vazut, chiar daca nu sunt cine stie ce monumente sau locuri cu incarcatura, istorica sau culturala, sau de orice fel, sunt locuri ce merita vazute, pastrate si apreciate la justa lor valoare....veti gasi poze si comentarii, pe blogul dedicat acestui "capitol" din viata mea....

va invit si pe voi sa vorbiti despre Romania, despre locuri ce v-au ramas in minte, locuri unde ati reveni, oricand, locuri pe care le-ati recomanda, pentru a fi vizitate.....sunt convinsa ca este o tara ce merita vizitata si "aratata" celor din afara!!!

fii fericit, oricum !!!

pauza de cafea...luni...zi frumoasa de vara, energie si pofta de viata, mi-am regasit optimismul in plina criza si(coincidenta ?!) am gasit aceasta poezie a Maicii Tereza de Calcutta, pe care o transcriu mai jos...sunt ganduri bune, sfaturi de urmat-parerea mea :) si...fiti fericiti, oricum !!!

Poezie-Maica Tereza de Calcutta

Oamenii sunt adesea neintelegãtori, irationali si egoisti...
Iartã-i, oricum!
Dacã esti bun, oamenii te pot acuza de egoism si intentii ascunse...
Fii bun, oricum!

Dacã ai succes poti câstiga prieteni falsi si dusmani adevãrati...
Cautã succesul, oricum!
Dacã esti cinstit si sincer, oamenii te pot insela...
Fii cinstit si sincer, oricum!
Ceea ce construiesti in ani altii pot dãrâma intr-o zi...
Construieste, oricum!
Dacã gãsesti linistea si fericirea, oamenii pot fi gelosi...
Fii fericit, oricum!
Binele pe care il faci azi, oamenii il vor uita mâine...
Fã bine, oricum!
Dã-i lumii tot ce ai mai bun si poate nu va fi niciodatã de ajuns...
Dã-i lumii tot ce ai mai bun, oricum!

La urma urmei ce este intre tine si Dumnezeu...
N-a fost niciodatã intre tine si ei, oricum!

la ceas de seara...

TOT

din adancul ochilor tai

am luat tacerea

si mi-am facut din ea un prieten;

din preaplinul sufletului tau

am luat bucuria

si am ascuns-o intr-un ungher al inimii mele;

din dragostea ta

am luat sinceritatea

si o tin aici, langa suflet;

am luat tot....si...ai ramas tu....

inima ta, sufletul tau

de-a pururi vor fi ale mele !

daca...

in sfarsit ploua...nori negri acopera orasul, innoureaza suflete, acopera sperante, impietresc...

fiindca tranzitia catre liniste si impacare dureaza....fiindca oamenii nu sunt ceea ce vor sa para....fiindca minciunile nu se termina niciodata...fiindca vreau sa fiu alt om, sa nu ma mai las inlantuita in cercuri vicioase....fiindca o citesc si o recitesc, mereu cu drag, descoperind noi sensuri... o impartasesc cu voi, cei care ajungeti pe aici....cu drag;

DACA......Rudyard Kipling

Dacă-ţi rămâne mintea când cei din jur şi-o pierd

Şi fiindcă-o ai te apasă sub vorbe care dor,

Dacă mai crezi în tine când alţii nu mai cred

Şi-i ierţi şi nu te superi de îndoiala lor,

Dacă de aşteptare nu osteneşti nicicând,

Nici de minciuna goală nu-ţi clatini gândul drept,

Dacă, izbit de ură, nu te răzbuni urând

Şi totuşi nu-ţi pui mască de sfânt sau înţelept,

Dacă visezi, dar visul stăpân de nu ţi-l faci,

Sau gândul, deşi judeci, de nu ţi-e un ţel,

Dacă-ncercând triumful sau prăbuşirea taci

Şi poţi, prin amândouă trecând, să fii la fel,

Dacă înduri să afli cinstitul tău cuvânt

Răstălmăcit, naivii să ducă în ispită,

Sau truda vieţii tale, înspulberată-n vânt,

De poate iar s-o ‘nalţe unealta-ţi prea tocită,

Dacă poţi strânge toate câştigurile tale

Ca să le joci pe-o carte şi să le pierzi aşa,

Şi iarăşi de la capăt să-ncepi aceeaşi cale

Fără să spui o vorbă de neizbânda ta,

Dacă poţi gândul, nervii şi inima să-i pui

Să te slujească încă peste puterea lor,

Deşi în trupul firav o altă forţă nu-i

Afară de voinţa ce le impune spor,

Dacă te vrea mulţimea, deşi n-ai linguşit,

Şi lângă şef tu umbli ca lângă-un oarecare,

Dacă de răi sau prieteni nu poţi să fii rănit,

Dacă nu numai unul, ci toţi îţi dau crezare,

Dacă ajungi să umpli minutul trecător

Cu şasezeci de clipe de veşnicii,

Mereu,

Vei fi pe-ntreg Pământul deplin stăpânitor

Şi, mai presus de toate, un OM –copilul meu!

dedicatie

caldura inabusitoare...soare arzator...vara fierbinte...nopti nedormite - pt cei ce stiu :)



Mirabela&Marian Nistor - Frunza mea albastra
Asculta mai multe audio Muzica »

Dupa o vreme
inveti subtila diferenta intre a tine o mana si a inlantui un suflet
Si mai inveti ca dragostea nu inseamna sa te pleci
si ca a nu fi singur nu inseamna intotdeauna siguranta.

Incepi sa-nveti ca sarutarile nu sunt legaminte,
iar darurile nu sunt promisiuni.
Si incepi sa-ti accepti infrangerile
cu capul sus si privirea inainte
cu gratia unei femei si nu ca un copil bosumflat.

Si mai inveti sa-ti construiesti drumul de astazi
pentru ca maine este prea nesigur
ca sa-ti poti face planuri.

Dupa o vreme inveti ca si soarele arde daca te expui prea mult .
Asa ca fa-ti o gradina a ta
si impodobeste-ti sufletul
in loc s-astepti ca altcineva s-aduca al florilor parfum in el.

Vei invata astfel ca poti sa treci peste toate...
pentru ca esti foarte puternic.
Si pentru ca esti cu adevarat valoros. (Veronica A Shoffstall _



versuriStropii de mare,in paru tau
Urme de buze pe umarul meu
Vara trecuta imi spuneai
Ca sunt valul ce il asteptai

Dar apoi nori s-au adunat
Si nu stiu de ce toamna mi te-a furat
Vantul doar sopteste acum
Nu mai e nimeni, esti singur pe drum

Si ploua, ploua, ploua peste inima mea
Un rau de lacrimi, ramane-n urma ta
Iar noua, noua, noua, noua vieti de-as avea
Le-as da pe-o vara ca cea in care-ai fost a mea

Iar e vara dar ai plecat
Nu pot cladi castele din nisip uscat
Soarele nu e, s-a pierdut,
Nu mai iese din mare, ca anul trecut

Si ploua, ploua, ploua peste inima mea
Un rau de lacrimi, ramane-n urma ta
Iar noua, noua, noua, noua vieti de-as avea
Le-as da pe-o vara in care-ai fost a mea

Si ploua, ploua, ploua, peste inima mea
Un rau de lacrimi, ramane-n urma ta
Iar noua, noua, noua nu ne va mai canta
Nicio chitara, pe-o plaja goala, undeva

Esti singur azi si-mpovarat de tine,
De slava si de visuri despartit,
Dar ai ramas iubitul pentru mine,
Cu cat mai trist, cu-atat mai indragit.

Bei vin mereu, ti-s noptile murdare,
Mai stii daca traiesti cu-adevarat ?
Si ochii-ti verzi cu zvarcoliri de mare
Marturisesc ca pacea n-ai aflat.

Invoca moartea inima-ti nebuna,
Afurisind al soartei pas greoi,
Si vantul de apus mi-aduce-ntr-una
Din partea ta mustrari si rugi, puhoi

Spre tine iar, cum pot sa viu fierbinte ?
Sub cerul pal, aici, in tara mea,
Stiu doar sa cant si sa-mi aduc aminte,
Tu nici macar atat nu cuteza !

Tristeti sporind, trec zile fara veste ...
Ce rugaciuni de dragul tau sa fac ?
Iubirea mea atat de mare este,
Ca n-ai putut nici tu sa-i vii de hac.

sa mai si zambim !

Există unele femei care în loc să-i facă să sufere pe mai mulţi bărbaţi, aşa cum e firesc, se concentrează asupra unuia până îl extermină. Acestea se numesc "fidele".

Inteligenţa mă urmăreşte... dar eu sunt mai rapid

Viaţa mea e ca un film, care nu are distribuţia prea reuşită. Şi nu îi înţeleg nici acţiunea.

Timpul vindecă orice, însă nu e un bun chirurg plastician.

Un semn sigur că ai îmbătrânit este că lumânările de pe tort costă maimult decât tortul.

Mult mai mulţi bărbaţi şi-ar părăsi nevestele, dacă ar şti să-şi facă bagajele.

Nu contează dacă eşti sărac sau bogat. Contează să ai bani!

Dacă ţi-e foame - mănâncă sare: o să-ţi fie sete!

Stresul înseamnă să te trezeşti urlând, apoi îţi dai seama că nudormeai.

Nu mă duce pe mine în ispită, găsesc drumul singur.

Dacă ajuţi pe cineva, ai să vezi că îşi va aminti de tine şi dataviitoare, când are nevoie de ajutor. ( primite pe email, ms rox :)

home again...

m-am intors acasa la mine...dupa 9 zile de plimbare+munca pe alte meleaguri, am revenit...inca nu stiu pe ce lume ma aflu, ma uit pe poze si vreau inapoi :( ....tare a fost frumos...

nici nu am cuvinte sa povestesc...sunt prea sarace....Grecia este ceea ce mi-am imaginat si am visat dintotdeauna: un vis, o experienta unica, inaltatoare, am vazut locuri despre care n-as fi crezut ca exista, o tara colorata in verde si rosu, sau galben, sau mov, culoarea macilor si a trandafirilor....nu am vazut in 30 ani atatia maci si atatia trandafiri cati am gasit in Grecia...pozele reusesc sa redea un strop din farmecul acestor locuri....

Bulgaria si Turcia au fost in mare masura o dezamagire...nu m-a impresionat decat Istanbul-ul, pe care l-am vazut tarziu in noapte, si pentru care as reveni si Aqua Fantasy din Kusadasi...drumurile sunt un dezastru, mai ales in Bulgaria, serviciile( nu vorbesc de litoralul bulgar, unde nu am ajuns) iti dau dureri de cap si de stomac eventual ( o colega a gasit un vierme in ciorba, undeva intr-o bodega, pe drumul spre Sofia...)

Info trip-ul a fost organizat f bine, de agentia Vilextur, surprizele au fost f binevenite si au condimentat programul destul de incarcat, ni s-a oferit ocazia sa vedem mult mai mult decat obisnuitele vizite in locatiile aflate in garantie sau nu; astfel incat, merita tot respectul si aprecierea pentru munca pe care o fac, de la manager pana la conducatorii auto;

traseul a fost Bulgaria, Grecia, cazare la Olympic Beach, vizite pe Riviera Olimpului, la Meteore ( un obiectiv ce nu trebuie ratat in nici intr-un caz), tur de Salonic, vizita la Kavala, insula de smarald, Thassos, cu plaje impresionante cu nisip fin auriu, Turcia, incepand cu Canakkale, oras de tranzit, in drumul spre Kusadasi, vizite la hoteluri de 3,4, 5 stele, luxoase, oferind pe langa conditiile exceptionale, peisaje de neuitat, parte din ele fiind aproape sculptate in stanca( Charisma); a urmat vizita la Pamukkale, castelul de bumbac, asa cum este spranumit, terase de calcar dand impresia de Polul Nord si turul de Istanbul, ce doar ne-a trezit interesul si dorinta de a reveni; drumul spre intoarcere a fost lung, obositor si plin de nerabdarea de a-i vedea pe cei dragi si regretul ca se termina :)

abia astept sa pun poze, si, in mai putine cuvinte, va invit sa calatoriti, exista locuri fenomenale, ce asteapta sa fie descoperite !!!

Hristos a inviat !!!

Hristos a inviat !!! dragoste,

lumina, liniste si impliniri, va doresc tuturor celor ce ma vizitati si celor carora nu am apucat sa le raspund la sms sau mail...

am luat pauza de blog de Paste, desi ar fi fost poate mai binevenita in post....

dar am avut un motiv intemeiat...am stat departe de calculator, departe de cei 4 pereti, la aer liber, in soare si mangaiata de vant...pe iarba verde, intre flori salbatice....in liniste si zambet de copil inocent, bucurandu-se de tot ce o inconjoara....mi-am umplut plamanii de aer curat, sufletul de speranta si liniste, in mare masura....am stat departe de intrigi, razbunari si reprosuri, telefoane de verificare, bautura si chefuri nebune....

exceptie a facut ziua de ieri, cand "el" a mai avut ceva rabufniri, nemultumiri, frustrari....pe langa mahmureala, m-a frapat iritarea, agitatia si, de ce nu, neefericirea lui.....culmea, sau poate tocmai de asta, a petrecut Pastele alaturi de "ea" :).....cine stie, poate o fi revenit la ganduri mai bune sau pur si simplu isi urmareste scopurile sau poate chiar nu stie ce vrea....treaba lui....

am simtit Invierea la fel ca in copilarie, cand imi lacrimau ochii de lumina sfanta a lumanarilor...cand stateam cu urechile ciulite si nu respiram ascultand bataia preotului cu crucea in usa si spunand "Deschideti portile, sa intre Imparatul Slavei".... a fost infiorator...intr-un loc minunat, in mijlocul codrilor, linistea singurul stapan si cantarile inaltatoare "Hristos a inviat din morti, cu moartea pre moarte calcand..."

dupa atatia ani, in care Pastele a fost doar prilej de chef, mancat, baut, sau plans, anul acesta a fost prilej de sarbatoare, de liniste, de intelegere... multumesc celor care mi-au stat aproape....Dumnezeu face minuni, sper si pentru noi....pozele, zilele astea....

iar astazi....adica acum....ma doare-n piept, imi tremura stomacul, dar cred ca am facut un lucru bun....poate ultimul act al telenovelei acesteia...nu am inteles niciodata de ce el, om la 32 ani, nu le-a spus parintilor lui, ca suntem divortati si despartiti de 1 an de zile....adica, un an, nu 1 luna, 2, 3.....teama, comoditate, ganduri ascunse, lasitate ?! cine stie....a trecut cu vederea toate rugamintile, nu a ascultat nici un argument, a depasit toate termenele pe care si le-a stabilit sau i le-am stabilit eu....

asa ca astazi am facut-o eu....greu a fost, dar trebuie sa stie, nu vad rostul acestor ascunzisuri...la 32 ani, nu cred ca are nevoie de atata protectie, pana la urma, nu e sfarsitul lumii...asa cred ca e corect, ma simt impacata cu decizia luata....ii respect si vreau sa am o relatie normala cu ei, atat cat se poate...si sunt convinsa ca va fi bine !!!

Paganini - Violin sonata no6
Asculta mai multe audio Muzica »

visele mele...

visele mele se implinesc....
da, plec in Grecia!!! si Turcia, bonus...mi-am propus sa calatoresc, anul acesta, dar n-am sperat ca se va intampla asa repede...e (doar) un infotrip, in interes de serviciu, deci, dar...plec!!!

Salonic, Nei Pori, Paralia, insula Thassos, Canakkale, Kusadasi sunt doar cateva din punctele acestei excursii...mai e un pic, dar abia astept !!! sa va mai spun ce emotii am.....?!

Vama Veche - Am doar 18 ani
Asculta mai multe audio Muzica »

pacaleala de 1 aprilie :)

sau 2? nici nu stiu in ce zi suntem...e primul an in care nu am pacalit pe nimeni si nu mi-am luat-o de la nimeni...o fi semn ca ne-am facut oameni seriosi(sic!)

si ma bantuie o astenie de primavara-zic astenie, ca e la moda, oricum am perioade de astea imposibile in orice anotimp...adica...oboseala, stres, lipsa de chef de viata, ganduri negre....

apoi trec in extrema cealalta...euforie, planuri de viitor, agitatie...si urc si cobor, rad si plang si te strig delirand, vorba cantecului....

o veste buna totusi...am castigat o licitatie mare...si cu putin noroc, mai castigam una maine...deci avem de lucru, daca mai vin si banii, avem toate motivele de fericire....

pe de alta parte...am ametit, de la cercul vicios care se tot invarte...pana cand?! sincer, nu stiu

nu mai vreau sa stiu...nu mai fac nimic sa aflu.....el nu renunta la nebunia asta cu "razbunarea", poate ca pana la urma, chiar vrea sa o aduca in pragul nebuniei, cum a promis...poate asta il va face fericit, poate e atat de nefericit incat nu vede ca exista si alta cale, poate pana la urma, va fi bine pentru fiecare din noi, Dumnezeu stie ce-o fi insemnand acest bine...

cu siguranta insa nici o fapta nu va ramane nerasplatita...

eu am renuntat de mult sa mai lupt, evit sa ma mai intersectez cu ea, sau cu ei, fie si accidental, incerc sa privesc lucrurile constructiv...sa fac ceva cu viata mea, sa am grija de puiul meu....pana la urma, asa cum am mai spus, fiecare sufera cat poate, fiecare face ce vrea, cu viata lui....

mie nu-mi mai pasa...sincer...nici de razbunarea lui, nici de asa zisa lor relatie, nici de telenovela asta care nu se va termina prea curand....am vazut ca pot trai fara sa stiu, fara sa aud, limpede, linistita, impacata cu ceea ce am...pot sa dorm noptile, fara sa ma framant ca e cu ea sau cu alta, ca nu stiu cand se duce, cand vine si cu cine petrece....da, nu-mi mai pasa...si bine e........!!!

ultimul tarm

cel mai trist si cutremurator film pe care l-am vazut in viata mea este Ultimul Tarm-2000. daca inchid ochii, vad scene intregi si-mi dau lacrimile, desi sunt cam 5 ani de cand l-am vazut...

cateva cuvinte despre film, aici:

"Dupa un razboi nuclear pustiitor, omenirea este in pericol din cauza unui nor radioactiv care distruge totul in calea sa. Singura speranta de supravietuire este reprezentata de un submarin nuclear trimis in cautarea unei zone in emisfera nordica unde nivelul radiatiilor este suficient de scazut pentru a face posibila viata. Daca misiunea reuseste, omenirea va supravietui, altminteri specia umana va disparea de pe fata pamantului."

cuvintele sunt de prisos...vi-l recomand.....

fara violenta !

Detest violenta …de orice fel, fizica, verbala, psihica…ma paralizeaza, orice manifestare sau intentie de violenta…am dat cuiva o singura palma in viata mea, la 15 ani… fata in fata cu astfel de manifestari sau amenintari, ma blochez, mi se usuca gura, transpir, ma intunec…din fericire, nu reusesc sa reactionez, pe moment, aman “raspunsul” si pot, ulterior, sa gandesc si sa nu raspund cu aceeasi moneda….

Zilele trecute, mergeam grabita pe strada, si dintr-un subsol , pe scarile unuia din cele mai frecventate baruri, vad un barbat, gen macho, haine de firma, telefon ultimul racnet, urland efectiv”ba nenorocitule, nu eu am stricat-o pe fata aia, tu ai calcat-o pe trecerea de pietoni, tu sa o rezolvi…” gesticula, batea din picior si tipa in continuare, nu am urmarit “conversatia” pana la capat….
Mi s-a uscat gura instantaneu, am grabit pasul si am incercat sa mi-l scot din minte, si totusi, imaginea unei finite calcata de o masina mi-a intunecat gandurile (n-am vazut in viata mea vreun accident…)

Acum cateva luni, in decembrie cred, pe un ger cumplit, din biroul meu am auzit plasul unui copil, un plans ce m-a facut sa ies sa vad ce se intampla…in fata Casei de Cultura, o bunica furioasa isi “educa” nepotul, cu palme, copilul era fara caciula, si-o daduse jos, de furie probabil, si fugea cat putea, pe zapada, de cea care trebuia sa aiba grija de el…..s-au indepartat…..am iesit apoi pana la librarie, i-am gasit cativa metri mai incolo, nu inaintasera prea mult….baietelul nu mai avea glas, obrajii rosii, ochii plansi, repeta sacadat “vreau la mama, mama mea…” bunica, nervoasa, i-a mai ars vreo 2 palme peste fata, tragandu-l cu forta dupa ea, sa-l duca la autogara, din cate am inteles…..

m-am crucit…cum poate cineva lovi un copil cu atata cruzime …imi venea sa o iau de par la randul meu….am intrebat-o unde e mama lui si de ce se poarta asa….mi-a replicat” lasati-ma in pace, l-a lasat la mine, nu va intereseaza….” N-am plecat, am ridicat vocea si i-am spus sa inceteze….s-au mai oprit cativa trecatori, printre care un barbat, singurul care a reusit sa il linisteasca pe micut….peste vreo ora, abia, i-am vazut mergand catre autogara, bunica in urma lui, iar baietelul, de mana cu acel barbat….

Cu 2 ani in urma, am vandut un circuit, de Revelion, unui “patron”pe ultima 100 m, mi-a adus avansul, i-am dat chitanta, nu a stat sa-I fac contractul sis a-I dau toate hartiile necesare in acest caz….ulterior, a platit toata excursia, s-a razgandit in ceea ce priveste copiii, si a refuzat sa plateasca penalitatile…..in momentul in care i-am pus in vedere ca trebuie sa le suporte, cf contractului….s-a declansat nebunia….amenintari mie si familiei mele, injuraturi, pumni in masa, usi izbite…datorita afinitatilor cu “mafia” locala, era convins ca nimeni nu-I poate face lui asa ceva….
Singura reactie a fost sa-i inchid telefonul, nu am fost in stare nici macar sa-l ascult pana la capat…

mi-e teama de violenta, nu-mi place sa fiu amenintata, in vreun fel, consider ca si violenta de limbaj face la fel de mult rau, sau chiar mai mult….mi-e teama ca nu am reactionat “bine” de fiecare data, in momente dintr-astea….

Voi cum faceti fata violentei din jur ?! si violentilor…?

poza de aici

iertarile

Iertările
(Adrian Paunescu)

tu să mă ierţi de tot ce mi se-ntâmplă
că ochii mei sunt când senini când verzi
că port ninsori sau port noroi pe tâmplă
ai să mă ierţi altfel ai să mă pierzi

văd lumea prin lunete măritoare
şi vad grădini cu arme mari de foc
sub mâna mea deja planeta moare
şi în urechi am continentul rock

ai să ma ierţi că sunt labilitate
că trec peste extreme fulgerând
ai să mă ierţi preablânda mea de toate
eu sunt nemuritorul tău de rând

ai să ma ierţi că nu pot fără tine
şi dacă n-ai să poţi şi n-ai să poţi
mie pierzându-te-mi va fi mai bine
eu tristul cel mai liber dintre toţi

şi cum se-ntâmplă moartea să le spele
pe toate-nobilându-le fictiv
ai să te-apleci deasupra morţii mele
şi tot ai să mă ierţi definitiv

ai să mă ierţi în fiecare noapte
şi-am să te mint în fiecare zi
şi cât putea-va sufletul să rabde
cu cât îţi voi greşi te voi iubi




ducu bertzi- iertarile
Asculta mai multe audio Muzica »

test

am gasit un test, via mara, de aici-

rezultatul? am un temperament sentimental...zica lumea ce o vrea !!!

Temperamentul SENTIMENTAL

Sa incepem cu o precizare: impartirea antica a lui Hyppocrate, cuprinzand temperamentele: coleric, sangvinic, melancolic si flegmatic are tendinta sa va repartizeze in categoria melancolicilor. Dupa o apreciere superficiala un om sentimental este considerat adesea melancolic.Nimic nu este mai gresit decat sa consideram sentimentalul un temperament slab.

Banuim ca nici dumneavoastra nu ati accepta aceasta tipologie si v-ati considera undeva la mijloc, intre celelalte temperamente.In realitate aveti o trasatura care nu este deloc slaba – emotivitatea. Oricare dintre “temperamentele emotive” are o viata interioara de o bogatie care respinge epitetul slab. Dovada este data de biografiile unor sentimentali celebrii ca Alfred de Vigny, Jean Jack Rousseau, Leconte de Lisle, astfel incat s-a ajuns la concluzia ca sentimentalii prezinta un numar aproape infinit de varietati care nu se lasa reduse prea usor la un singur tip.

Temperamentul dumneavoastra este “frate” cu tipul nervos, de care il aproprie si carenta de energie. Citind descrierea “nervosului” ati gasit probabil multe lucruri care vi se potrivesc. In ciuda acestor puncte comune, cele doua firi sunt adesea in contradictie: daca “nervosul” ramane un vesnic adolescent iritabil, “sentimentalul” este mai curand un permanent copil fragil si sensibil. Daca nervosul are uneori tendinta sa fie egoist, sentimentalul este mai curand egocentric, in sensul ca pentru dumneavoastra tot ce se petrece in jur apare ca o problema personala.

Ceea ce va deosebeste cel mai mult de nervos (si va aproprie de pasionat si flegmatic) este desfasurarea in timp a vietii sufletesti. Traiti mai curand in trecut si in viitor decat in prezent. Vi se poate reprosa ca nu stiti sa uitati. Sensibil si tentat spre autoanaliza, chiar daca nu va place, din teama sau din rezerva, sa va destainuiti altora, va supuneti unei continue autoaprecieri, din pacate adesea subiective.

Va cunoasteti mai bine slabiciunile decat fortele. Pentru dumneavoastra principala problema este vointa, depasirea acelei nesigurante, a neincrederii in sine, care va este proprie. Exista o mare contradictie intre idealurile pure si perfecte pe care le aveti si acest sentiment de neputinta (de altfel nerealist). Multi sentimentali manifesta o resemnare anticipata, avand o adevarata fascinatie a esecului, subtil exprimata in zicala populara: “mai bine un sfarsit cu spaima, decat o spaima fara sfarsit.Pentru ca am inceput prin a descrie temperamentul dumneavoastra, asa cum se manifesta in special in adolescenta, trebuie sa mai notam subiectivitatea dumneavoastra analitica – atentia excesiva pe care o aveti pentru amanunte - astfel incat adesea “din cauza copacilor nu vedeti padurea”, timiditatea si nehotararea paralizanta pe care o simtiti atunci cand trebuie sa actionati.

Despre sentimentali se spune ca, spre deosebire de nervosi, care incep mereu si nu termina niciodata, ei se pregatesc mereu si nu incep niciodata.O interesanta trasatura a temperamentului dumneavoastra este reactia la situatiile grave. Paradoxal, in timp ce micile neplaceri si piedici va tulbura profund, atunci cand obstacolul sau pericolul devine clar si nu mai poate fi amplificat prin imaginatie, reactionati cu mult echilibru si curaj. Mentionam acest lucru deoarece faptele eroice ale sentimentalilor I-au uimit de multe ori pe cei din jur si au fost chiar relatate de scriitori.

sa mai si radem...

mihaela radulescu.....

nu sunt niciodata la curent cu mondenitatile, nu citesc ziare gen Libertatea, Click, Cancan, de fapt, nu prea mai citesc nici un fel de ziar, decat rareori si atunci fiindca ma simt in urma tare...in ultimele zile, aud pe unde trec, oameni din diverse medii si statut diferit vorbind, cu indignare sau simpatie, cu argumente mai mult sau mai putin fundamentate, despre "scandalul cu Raduleasca"....nu stiu mai nimci despre aceasta, decat ce am citit in reviste ca Viva, Unica, etc si ce am vazut la tv, nu am avut niciodata rabdare sa ma uit la emisiunile ei de duminica...asadar, nu-mi permit sa fac judecati de valoare de vreun fel, despre ceea ce nu cunosc...

totusi, curioasa fiind, am citit prima ei scrisoare adresata presei, ce-a de-a doua scrisoare adresata presei, m-am uitat la stiri, am cautat pe google, sa vedem ce si cum se spune....ce am gasit, m-a socat, m-a dezgustat...nu persoana in cauza, cat situaia in sine, spalatul rufelor la strada mare, cu martori si televiziunile impreuna......si ma intreb...unde e "binele" copilului, pe care il invoca si ea, ca mama responsabila, si el, ca tata si (fost) sot inselat ??? am gasit un articol pe un blog si un punct de vedere interesant-parerea mea :)

"Cum nu cred ca Mihaela Radulescu este proasta, nebuna sau inconstienta, ca sa dea cu piciorul la tot, posibil, chiar la copil, ma intreb oare ce-a vrut sa spuna tuturor si mai ales fostului sot de s-a comportat, ca si cum nu a avut nimic de pierdut si, mai ales, ma intreb: oare, cat a putut sa sufere aceasta femeie in budoarul ei si in interiorul conditiei si demnitatii sale de femeie, din moment ce, pereclitandu-si si ingreunandu-si toate drepturile sale de fosta sotie si mama, a tinut mortis, sa-si “castreze” sotul, un barbat puternic, influent si de temut, in fata intregii tari, a prietenilor si a familiei acestuia. O persoana atat de calculata si premeditata, precum s-a dovedit a fi, pe parcursul anilor, Mihaela Radulescu cred ca ar fi putut fi cu mult mai discreta si ar fi putut sa riste mult mai putin! Mihaela Radulescu n-a mai dezvoltat astfel de neglijente pana acum; nici nu stiu de cate ori a fost vazuta giugiulindu-se cu fostul sot pe la petreceri…?""

"E foarte clar ca un barbat ranit in orgoliu, demnitate, furios la culme, umilit in fata celorlalti, cu atat mai mult cu cat este un barbat puternic si in influent, n-o sa mai vrea sa-ti dea nici copilul si niciun sfant! Mai mult, nu se mai pune problema sa obtii de la el ceva, sa-l impresionezi, sa-l sensibilizezi; dimpotriva, lupta va fi pe bune si va fi cu toate armele si cu toate mijloacele!"
intreg articolul aici

parfum de femeie

aseara, am revazut unul din filmele pe care le-as putea revedea de nenumarate ori, fara sa ma plictisesc: PARFUM DE FEMEIE, cu Al Pacino...vi-l recomand, cu drag, celor care nu l-ati vazut inca...

"Intr-o calatorie de cateva zile, un barbat orb si ciung, Al pacino interpretand un personaj framantat de cumplite conflicte interioare ce se materializeaza in paroxistice momente de criza, marcat de un trecut intunecat si de pierderea vederii, morocanosul Frank Slade, il invata pe foarte tanarul sau insotitor sa vada intunericul si femeia. Pentru unul s-ar parea ca e prea tarziu, pentru celalalt este inca prea devreme. Intre cei doi ia nastere o prietenie stranie, in care nu se stie cine are mai mare nevoie de ajutor. Romanul "Intunericul si mierea"( pe care nu -am citit inca) a fost ecranizat de doua ori, cu titlul Parfum de femeie: prima data in 1974, cu Vittorio Gassman in rolul orbului, apoi in 1992, cand, pentru acelasi rol, Al Pacino a obtinut Oscarul. Din rivalitatea cu filmul, cartea nu are nimic de pierdut si nici de castigat: lumea ei vascoasa si grea ca mierea isi invaluie cititorul fara graba si fara gres. Iar bastonul de bambus al orbului biciuie amintirea unei nopti lungi, in Neapole, orasul celei mai vizibile frumuseti. "

Mary Hopkin - Those Were The Days
Asculta mai multe audio Muzica »

miercurea fara cuvinte

de aici

Gandind la tine....Mihai Eminescu

....De ce in noapte glasul tau ingheata!

Vedea-vor ochii-mi inca-o data oare

Frumosul trup, -femeie zambitoare!-

Ce mi-a fost dat sa-l strang o clipa-n brate?

Tu, blond noroc al unui vis desert,

Tu, visul blond unui noroc ce nu e,

De-i mai veni sa stii ca nu te iert.

caci dorul meu mustrari o sa-ti tot spuie

Si sarutandu-te am sa te cert

Cu desmierdari cum n-am spus nimanuie.

Iubind in taina....Mihai Eminescu

Iubind în taină am păstrat tăcere,

Gîndind că astfel o să-ţi placa ţie,

Căci în priviri citeam o veşnicie

De-ucigătoare visuri de plăcere.

Dar nu mai pot. A dorului tărie

Cuvinte dă duioaselor mistere;

Vreau să mă-nec de dulcea-nvăpăiere

A celui suflet ce pe al meu ştie.

Nu vezi că gura-mi arsă e de sete

Şi-n ochii mei se vede-n friguri chinu-mi,

Copila mea cu lungi şi blonde plete?

Cu o suflare răcoreşti suspinu-mi,

C-un zîmbet faci gîndirea-mi să se-mbete.

Fă un sfîrşit durerii… vin’ la sînu-mi.

scrisoare de dragoste- romanul

Scrisoarea de dragoste a lui Mihail Drumes este un roman de dragoste cu final trist(cum altfel?), structurat in 3 parti:
1. “Un baiat si o fata se intalnesc, se iubesc si se iau”
2. “Puteau fi fericiti toata viata, dar el, intalnind o fata cu avere, se desparte de cea pe care o iubeste”
3. “dragostea calcata in picioare se razbuna, iar cel ce a gresit pierde totul”

Subcapitolele au titluri la fel de sugestive, daca le urmarim, putem sa ne imaginam evolutia actiuni si personajele…povestirea curge firesc, este un fel de jurnal in oglinda, cei 2 protagonisti isi destainuie gandurile si sentimentele fie prin intermediul scrisorilor catre o terta persoana, fie in propriul jurnal…avem astfel ambele perspective, si a Andei, o scriitoare cu talent, careia intamplarile si propria viata ii devin “materie prima” pentru a scrie , si a lui Dinu, copil sarac, cu ambitia de a deveni “cine”, indiferent pein ce mijloace sau cu ce pret…

Anda si Dinu se intalnesc in tren, discuta, fara a avea curajul sa-si dezvaluie identitatea, se reintalnesc de cateva ori, intamplator, devin un cuplu, parcurg etapele firesti ale unei povesti de dragoste, desi el nu se considera indragostit, dorindu-si sa o aiba, cat mai repede si fara vreo implicare….complicata, cameleonica si sensibila, Anda nu cedeaza, considerand ca unica ei avere este mintea, sufletul si fecioria…

Dorindu-si victoria asupra ei, Dinu cedeaza, o ia de sotie in conditiile ei ( dormitoare separate, pt a nu-l plictisi cu preocuparile si tabieturile ei femeiesti, intelegerea ca atunci cand nu se vor mai iubi sa se desparta amiabil, fara cearta si scandal sau minciuni, etc etc), fiind constient ca este doar o etapa, pe care o va putea sari usor….(“indata ce-I piere farmecul noutatii, femeia devine searbada, stearsa, ca o regina detronata. Ca sa ramana pe tron, trebuie sa fie dorita, dar cum se poate sa doresti pe cineva care nu mai are ce sa-ti ofere, pentru bunul motiv ca ti-a oferit totul? Nu pot sa-mi distrug viitorul numai din cauza ta. M-am inhamat la o opera uriasa si trebuie sa o realizez cu orice prêt. Tu esti o bariera in drumul meu, asta-I sigur. Asadar, te iau si traiesc cu tine pana cand imi vor cadea lanturile cu care m-ai legat. Caci nu te iubesc. Dragostea e altceva: uitare de sine, jertfa, respect, duiosie, tot ce vrei. “)

Ocazia de a face cariera vine nesperat, de la un fost coleg de scoala, pe care l-a invidiat mereu, pentru originile si averea sa…acesta ii face o oferta de nerefuzat, sa devina secretarul unchiului sau, om bogat si cu pozitie sociala, cu o fiica frumoasa, dar stearsa si aparent de gheata, in comparatie cu verva si pofta de viata a sotiei; Jebs, asa cum o va alinta Dinu , se indragosteste fulgerator de acesta, si este o batalie castigata fara lupta, el nu trebuie decat sa scape de sotie si sa se casatoreasca din nou…

Neavand curajul de a-I spune adevarul Andei, planuieste sa scape de ea, aruncand-o in bratele altcuiva…apeleaza la colegul Relu, sa-i faca curte, sa o amageasca si compromitand-o, sa ii dea sotului (aparent) inselat, motive de divort (“ ce minunat lucru e ca omul nu cunoaste gandurile semenului sau! Daca savantii ar nascoci un mijloc de a le da in vileag, viata ar deveni terna, insuportabila, pentru ca ar fi nimicit unicul ei farmec: taina”) ; planul ii reuseste, Relu se indragosteste de ea, Anda afla de intentiile lui Dinu si ii da motiv de gelozie, ii acorda divortul si libertatea, fara a se uita in urma, avertizandu-l : ” ia seama!!! Ai sa ajungi rau, sarac de tine, oricat te-ai lafai in banet, oricat te-ai inalta de sus…prea alergi dupa o naluca, ai sa ma cauti mult si bine, dar sa stii ca nu ma uit indarat!!! Nenorocirea pe care ti-o faci singur doare mai mult.”

Ajunge bogat, face cariera, calca orice impotrivire a familiei, doar golul din suflet creste pe masura ce distanta dintre el si fosta sotie se mareste….lovitura de gratie este casatoria acesteia cu fostul coleg de scoala, in acest punct realizeaza ca nu poate trai fara ea, ca poate mai au o sansa si poate si ea l-a iubit si a suferit….

Destinul ii aduce fata in fata pe cei 4, intr-un peisaj de vis, in Italia cea plina de amintiri, Jebs afla si ea povestea celor 2, realizeaza ca fericirea ei s-a cladit pe dorinta lui de parvenire sip e multe minciuni si compromisuri (” Toate fericirile se sprijina pe iluzii. Adevarul nu face altceva decat sa sfasie valul cu care se acopera ochii ce nu vor sa vada realitatea”)

Singura “solutie” este moartea…Jebs se sinucide, Dinu o urmeaza, refuzand sa fie un infrant si o victima a propriilor greseli, in urma lor ramane doar intrebarea “pentru ce?”

“ te-ai inselat si te-ai naruit in tarana cu toata voinicia ta. Si uite, lumea merge mai departe fara tine, asa cum mergea si inainte si cum va merge intotdeauna, fara a se sinchisi de nimeni si de nimic. Asta n-ai stiut-o, Ivar? Pentru ce? Mereu ma intreb, pentru ce?!?”

Babele lunii Martie

nu sunt o persoana superstitioasa...dar am credintele mele si unele "tabieturi"...daca imi trece calea o pisica neagra, e de bine, daca e alba...am mai multa grija, ca nu se stie ce se poate intampla....daca ma intorc din drum...imi merge bine....are si autosugestia rolul ei, cu siguranta...

e martie deja...si sunt zilele Babelor....daca nu v-ati ales inca Baba, mai aveti vreme...
De pe 1 pana pe 9 martie, se alege o zi din acest interval, adica o "baba". Traditia populara spune ca zilele Babei Dochia, 1-9 martie, sunt cele mai capricioase din an. In functie de vremea zilei respective asa va fi si anul celui care si-a ales acea zi. Se spune că o zi însorită vesteşte un an bun, spre deosebire de o zi mohorâtă care vesteşte un an pe măsură. Zilele de primăvară se pot transforma peste noapte în iarnă, mai ales la noi, in zona de munte....

o alta "varianta" a superstitiilor legate de Babe este ca acestea nu se aleg, ci sunt predestinate, data de nastere reprezintand Baba persoanei respective, de exemplu, o persoana nascuta pe 15, va avea baba pe 6 martie (la fel ca mine :)

cum vremea s-a stricat, e mohorata, e frig si ploua...ce-mi ramane de facut decat sa sper ca totusi anul va fi mai bun ca ziua de maine :)

panza de paianjen

Ametitor roman de dragoste, Panza de Paianjen a Cellei Serghi m-a captivat de fiecare data cand l-am citit sau recitit, de ficare data, de parca ar fi fost intaia data....scrisorile si caietele Dianei Slavu scot la iveala o poveste halucinanta, o existenta zbuciumata a unei femei ravnite in epoca, un adevarat „trofeu” pentru barbatii care roiesc in jurul ei si pe care ii farmeca iremediabil, de parca destinul ei este acela de a fi nefericita si de a aduce nefericire sau moarte in viata celor din jur;

Diana Slavu duce o lupta nesfarsita in incercarea ei de a scapa din „panza de paianjen” care o urmareste de-a lungul timpului; cu o copilarie nefericita, plina de lipsuri, umilinte, si teama fata de ziua de maine, simturile i se ascut, sensibilitatea este exacerbata, in societate devine centrul atentiei, eclipseaza si seduce, doar ochii ascund o tristete fara margini; („Dar cata nevoie aveam sa fiu fericita....de unde sa stiu ca fericirea nu e euforia, vartejul, betia, senzualitatea difuza, camuflata in atatea invelisuri poleite de o poezie falsa?!”)

Ilinca este o prezenta stearsa in roman, si totusi, Diana se raporteaza la ea, ei ii incredinteaza secretul vietii ei, in fata ei, Diana este ea insasi, stralucitoare in societate si stearsa in camaruta luminata de o lampa cu gaz, in prezenta parintilor ei; Ilinca va fi confidenta si prietena neconditionat, de-a lungul evolutiei...ea o descopera pe Diana, o cunoaste si o intelege....

In cautarea fericirii si a unei iubiri cum n-a mai fost, Diana viseaza, sufera, se zbate sa respecte principii, norme si nu in ultimul rand, sa faca pace cu propria constiinta; traind pe malul marii, si-a insusit nelinistea si zbuciumul ei, nostalgia marii o urmareste mereu, iar prezenta marii ii sporeste farmecul, ii alina sufletul(„Incercam sa fac tranzactii cu constiinta mea, dar nu izbuteam decat sa-mi pierd linistea”) ...frivola o vad cei din jur, in continua ei nevoie de afirmare, de a placea, de a fi iubita; („Nu ma interesaza un barbat decat in masura in care cred ca-l stapanesc ca femeie, in care cred ca sunt pentru el, intr-un moment din viata, o fiinta unica, de neinlocuit”)

Petre Barbu este personajul masculin care lipseste din poveste, dar este prezent in amintirea celor 2 prietene, rememorat in scrisori si in jurnalul Dianei; la el se raporteaza trairile si actiunile Dianei....Alex este doar o proiectie a primei iubiri, neconsumate si cu atat mai valoroasa....( „Am pornit dupa el, am alergat, am cautat sa-l ajung( aveam in mine atata dragoste de viata si atata soare, ca voiam sa-i dau si lui) dar nu l-am gasit. Marea se incalzea toata la razele lui, dar lui ii era frig si il chema Alex. Aceeasi tristete in priviri, in miscari, aceeasi infatisare umila. Dar un barbat abil se ascundea sub aceasta infatisare modesta , un barbat care a stiut sa faca din prezenta lui o otrava placuta, pe care mi-o aducea si mi-o refuza capricios, ca s-o doresc din ce in ce mai mult...”)

Diana isi traieste iubirile cu demnitate si pasiune, deznadejde si speranta...(„ dar am putut in clipele acelea sa masor forta dragostei mele prin ura cumplita care ma bantuia. Si am fost sigura ca voi avea vointa de a ma vindeca...”)

Finalul aduce liniste, o nota de optimism si resemnare, zbuciumul pare sa ia sfarsit: odata gasit un sens vietii, o preocupare, implicarea in lupta pentru valorile in care a crezut tatal ei, Diana renaste, simte ca traieste si ca are un rost

”Mi-e rusine ca am stat atata timp departe de tot ce se intampla in lume, parca am trait singura, intr-o odaie de sticla si m-am vazut pe mine , numai pe mine, in mii de exemplare. Eu ce-am facut?! Dar iata-ma vindecata. Umblu pe strada ca un om intreg si parca am mai crescut in timpul bolii. Ma intrebam odata cum va fi ziua in care nu ma voi mai simti agatata de el ca iedera de zid. Si iat-o!!! Adulmec primavara. E poate prea devreme, dar simt ca nimic nu mai poate opri primavara din drumul pe care a pornit....”

27 februarie

27 februarie 2002

intr-o seara geroasa, am primit un mesaj, intr-o sticla(asta-mi aduce mereu aminte de filmul "Message in a bottle"), fara preaviz, fara sa stiu ceva, fara sa am timp sa ma "pregatesc" sufleteste...dar m-am descurcat, am stiut raspunsul la intrebarea-cheie :)

""insemni foarte mult (poate chiar TOTUL) pentru mine, TE IUBESC MULT si...m-am gandit:ce-ar fi sa "imbatranim" impreuna?!? VREI SA FII SOTIA MEA? """"

de ce...

de ce nu pot sa renunt...?

pentru ca intre noi exista o legatura dincolo de ratiune si de vointa fiecaruia
pentru ca ne cunoastem de o viata, aproape si ne completam reciproc

pentru ca impreuna, am trecut peste obstacole de inimaginat

pentru ca imi place umorul fin, pofta de viata si aparenta inocenta, felul lui de a fi, ochii albastri, mainile calde
pentru ca mai cred in iertare si in a doua sansa
pentru ca dincolo de vorbe, exista ceva, in fiecare gest, in fiecare privire, in fiecare zambet...

fiindca e Dragobete...va spun La multi ani...
celor ce iubiti...sa fiti fericiti
celor ce urati...sa iubiti
celor ce suferiti...sa va vindecati
celor ce plangeti....sa zambiti
celor ce zambiti...sa fiti fericiti...

si LA MULTI ANI, draga mea PAPA BEAR!!!

scrisoare de dragoste

Scrisoare de dragoste, de Mihail Drumes este urmatoarea carte pe care o voi citi...pentru simplu motiv ca m-a cucerit stilul lui, din Invitatie la Vals...si pentru ca (simpla coincidenta?) a venit intr-un moment in care aveam nevoie sa citesc, sa simt, sa ma razvratesc, sa simt ca traiesc.... sa iert si sa incetez sa mai caut raspunsuri, atat de evidente...am nevoie de pasiune, asa cum am nevoie de liniste, am nevoie de dragoste, asa cum am nevoie de cafea dis de dimineata, sa ma trezesc la viata, sa pot zambi...

e o zi ciudata astazi....e marti, dar ma simt linistita, impacata cu alegerile pe care le-am facut de-a lungul timpului, mai putin cu mijloacele folosite, dar din greseli invatam, sau ar trebui....

va invit la lectura...va invit sa cititi, poezie, proza, eseu sau ce o fi, indiferent carui scop foloseste...limpezeste mintea, imbata sufletul si atata simturile... cartile ne fac viata mai frumoasa, uitasem asta, atata timp...

"Toate fericirile se sprijină pe iluzii. Adevărul nu face altceva decât să sfâşie vălul cu care se acoperă ochii ce nu vor să vadă realitatea."

" Marile dureri nu dor la început. Ele sunt mari pentru că deschid o rană care nu se mai vindecă "

"Ca să rămână în inima mea, trebuie să fie dorită, dar cum se poate să doreşti pe cineva care nu mai are ce să-ţi ofere pentru bunul motiv că ţi-a oferit totul?"

" Totul s-a sfirşit: nu-mi rămine decit să mă sinucid. Sint ferm convins că orice aş face de aici inainte nu rezolv nimic. Aşa că,neavind incotro, mă văd silit să-mi plec steagul in faţa morţii.
Sinuciderea se dovedeşte a fi un imperativ peste inţelegerea şi voinţa mea, un imperativ aş zice organic ― impotriva căuia orice rezistenţăpare lipsităde sens, ridicolă chiar. Nu exagerez deloc; in mine e viu numai un singur gind: acela de a muri. In faţa lui,celelalte ginduri au amuţit, paralizate de infricoşta lui atotputernicie. Niciodatăn-a fost in mintea mea atita rinduială cuminte, pentru că nu mi s-a intimplat să făptuiesc ceva cu acordul atit de unanim al gindurilor. Mereu m-am izbit de impotriviri dirze sau in cel mai bun caz de indoieli, reticenţa sau ezitări...

Ce s-a intimplat? Piaza rea, care m-a plăcut din leagă, sădind in mine buruiana trufiei, a fost germenul nenorocirilor de mai tarziu? Sau eu insumi mi-am creat orbeşte, de-a lungul anilor, situaţile nefaste care m-au imbrincit in coasta morţi?Nu şiu, nu-mi dau seama... Ceea ce ştiu e că mina destinului a aruncat cu o savantă preciziune, un laţ care mi s-a strins concentric in jurul gitului, şi simt cum mă sugrumă.

Dar de-acum incolo, ce-mi pasă? Navighez pe apele resemnării şi ştiu foarte bine incotro mă duce corabia neagră""

citate din Invitatie la vals

"lacatele din noi se deschid cu o lacrima"

Ducu Bertzi - S-asa-mi vine cateodata
Asculta mai multe audio Muzica »

Ion Minulescu - Romanta inimii

Inima - ciutura sparta
Cui mai duci apa la poarta,
Daca nimeni nu mai trece
Sa-ti soarba din apa rece
Apa buna de descîntec
De la ochi pîna la pîntec ?...

Inima -- ciutura goala
Cine te spoi cu smoala
Si te-ascunse în ograda,
Nimeni sa nu te mai vada,
Ca sa-ti mai cersasca apa
Cînd de sete gura-i crapa ?

Inima -- ciutura mea --
Da-mi sa beau, dar altceva,
C-apa rece ti-au golit-o
Toti cei care ti-au sorbit-o !...
Da-mi ce mi-ai pastrat doar mie --
Da-mi un strop de apa vie !...

opusul dragostei nu e ura

...se invarte cercul...si noi ne invartim in cerc....nu evoluam, dimpotriva uneori...gresesc, ca imi pasa....gresesc, ca inca mai cred in adevar si ca ma folosesc de el....adevarul este asa cum e, stramb, drept, crud, dureros sau alunecos, dupa caz....dar prin natura lui, nu poate fi folosit...adevarul ESTE sau nu....

eu am gresit...folosindu-l....

am mai zis...cred in liberul albitru, in alegerea fiecaruia din noi...de a fi fericit, de a fi liber, de a suferi sau de a-si bate joc de propria viata.....am crezut ca pot sa schimb ceva, in felul lui comod de a fi si arogant, am crezut ca pot sa o ajut sa vada mai mult decat dragostea oarba( desi nu mi-a cerut, decat sa o las in pace)

si recunosc, am gresit... si stiu ca n-am sa o mai fac, din motive simple: fiecare cu viata lui !!!

pe de alta parte....nu-mi place sa fiu amenintata !!!

si nu-mi place sa fie amenintat puiul meu,singurul inocent in toata povestea asta

pacatele mele exista...si nu m-am considerat fara greseala si nu am aruncat piatra niciodata !!!

dar cand sunt amenintata...ma apar, sau nu...in cazul acesta, aleg sa nu....pentru ca nimic din ce am simtit, am spus sau am scris, nu e minciuna ... si nu rasund pentru asta decat in fata lui Dumnezeu si a constiintei mele....nu a politiei sau a satului....

mi s-a spus deja ca tot ce am scris aici, este salvat si pastrat, ca si arma...ok, este alegerea ei!

alegerea mea este sa-mi vad de viata mea, sa nu dau curs amenintarilor si sa continui acest razboi stupid care deja a depasit orice limita...este viata mea...si am ales sa o traiesc...

iubim....in alta parte

""Iubim locurile pe unde trecem şi pe care poate le vom lăsa pentru totdeauna în urmă, iubim clipele ştiind că nu se vor mai întoarce, ne iubim părinţi, prieteni, amoruri, copii, omul de lângă noi, idolii, dascălii, ne iubim pe noi. Şi totuşi, rămânem adesea fără iubiri, ca şi cum ele s-ar duce, uneori ar muri, s-ar îngropa pur şi simplu, sau ar dispărea precum iluziile, visele.

Iubim în joacă sau iubim sfânt, pasional sau tandru, cu voluptate sau molcom, în neştire, în taină, sau posesiv, devorant, făţiş, expus, iubim sacru, iubim cu disperare, iubim cu atâta devotament uneori, iubim parşiv şi şantajist alteori, iubim de nu se poate, iubim imposibil de cele mai multe ori.

Iubim până când nu mai ştim ce este iubirea, plângând sau râzând în hohote, iubim cu teamă sau cu groază, iubim în solitudine, iubim în şoaptă. Câteodată cu supunere, alteori înstăpânindu-l pe celălalt de parcă ar fi regatul nostru.

Iubim feciorelnic şi curat, iubim nuanţat sau în alb-negru, iubim duios şi gingaş, iar alteori furtunos, sau cu neputinţă.

Iubim prea departe, o iubire apusă, o iubire smulsă, aparent uitată, rămasă în noi, în tainele noastre, deşi trecem pe alte străzi, pe altă bancă ne aşezăm, primim alte săruturi, facem în bune dimineţi altă dragoste, creştem acest copil, păstrăm un temei şi un legământ... Ochii uneori ne rămân căutând nu se mai ştie unde, de când, în cu totul altă parte.

Iubim. Mereu. Şi mereu în altă parte""

sursa